Acum

Urlă oglinzi
zdrobite sub chipuri,
femeie,
ce-ţi cauţi prin riduri trecute frumuseţi!
Sub orice floare,
viermi rădăcina rod
atârnă cărnuri fleşcăite
pe cântarul oaselor.
răscoleşte-ţi timpul,
zdrobeşte-l în munţi de nesimţire.
Corbi bat clopote
se leagănă ceasuri
sub moarte clipe.
nebune gânduri se zdrobesc
în roase amintiri
prohod cântând stinselor lumini.
prin tine
strigă resemnarea.
cu mâini uscate
aduni zbateri de vis,
de ele te agăţi
firave paie
acum, acum, acum
urlă vântul.
trecutul e mort
viitorul prefix nu are
atât a mai rămas, acum

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Multumesc domnule Ioan Muntean pentru apreciere. Imaginile dumneavoastra sunt mereu potrivite cu mesajul textului.

  • 1029281875_76afbadba8_o.jpg

  • Multumesc, aprecierea ma onoreaza.

  • Toată admiraţia pentru acest poem!

Acest răspuns a fost șters.
-->