E timpul sa ma dezbrac de inhibiții și sa dau cartiile pe fata,
M-am saturat sa ma prefac, asta sunt și nu am ce sa fac.
Urasc teribil când ne mințim, însa ador iadul în care conviețuim.
Sunt cruda, rea și nemiloasa, dintr-o singura îmbrățișare
Te-as putea transforma în scrum, ti-as deschide pieptul,
Sa-ti smulg inima, pentru ca doar asa va ramane mereu a mea.
Din ochii tai mi-as face breloc, iar din coaste pantofi cu toc
Sa te pot avea mereu aproape in caz ca mi se face dor.
Ce zici acum, ne mai casatorim?
E timpul sa afli cine sunt...
Raul in esenta pura zace adanc
Îngropat la mare adancime....în mine!
Katherina Andreescu.
-->
Comentarii
Frumoase versuri!
Multumesc
ei, o catalogare care ma face sa ma cutremur si sa meditez la egourile fiecaruia dintre noi. Din iubire poti face iad si din clipe, vulcani care ard. Poem stralucitor ca valoare.