Însoţit de frică
şi cufundat în gânduri,
dormita zile de-a lungul
cu ochii pironiţi în gol
într-o febră a nerăbdării
cu faţa umflată,
asudat
şi răsuflarea grea.
În teama de singurătate
ce-ncepe
să-i dea târcoale,
anii par că se scurg
peste viaţa sfâşiată
ce geme anevoie
până la tăcerea supremă.
…………………………
Încetul cu încetul,
în minte îi rătăceşte,
pentru o clipă, un gând
din zilele de odinioară.
Zâmbeste inocent
născocind cuvinte
ce se îmbină straniu
la revărsatul zorilor
în vântul speranţei
care… adie.
-->
Comentarii