aerul este prins de rană
cu bolduri mici de timp rămas
vreau să-l port cu mine
doar aşa pot să respir
poemele se scriu fără grabă
creaţia începe...
ta ra ta ta !
s-a ameliorat mişcarea trupelor
dorm pe vocala a...
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
exclamându-mi respiraţia
în afară
aerul este prins de tristeţe
whisky şi frig
whisky şi căldură
doar atât
aerul este prins de rană
poemele se scriu fără grabă
împăratul primeşte vizite secrete
chiar şi la o oră târzie
supuşii
sunt în mare alertă...
Vladimir Nichita / Australia.
26/10/2018
-->
Comentarii
Ma bucur ca iti place, Alex !
Le accept cu mare placere, Doamna Boroianu !
Felicitări!
" aerul este prins de rană
cu bolduri mici de timp.."
Chiar fain!
Si mie imi este draga, Dorina.
Nu mi-ai spus... iti place noua mea poza ?
Sunt sexy, nu-i asa, Aurelia ?
aerul nu-i prins de mine
dar scriu cum imi vine bine -
caci am multa fantezie
ce-o transpun in poezie !
------------------------------------
multumesc, Dorinel...
uite ca am devenit
un Albatrosel. -
ca de
imi place sa te-alint
si eu nitel...
O fi sau n-o fi „aerul prins”, nu știu, însă afirm cu tărie că versul tău m-a prins rău în mrejele lui. Nu-ți voi rata nici un poem!
tristetea este "necesara"
ca picatura ce masoara
miscarile de viata-anume
ce nu sunt bucurii... pe bune...
paharul cand se umple tot
ajungi ades' la punctul mort
cand vrei sa te convingi cumva
ca ai facut ceva cu viata ta...
Intrebari si poate eventuale raspunsuri... poate !
O picătură de tristeţe, paharul vieţii se tot umple