Eu n-am scris nimic niciodată.
Cuvintele s-au legat de mine şi degetele îşi ştergeau sângele pe hârtie.
De azi îmi pun stop la mână şi doar gândurile vor mai zbura.
Vă mulţumesc vouă tuturor ce mi-aţi păşit pragul casei mele
neîncăpătoare pentru mine, un mic nimic dintr-un pahar cu apă fără suflet.
Vi l-am dăruit pe tot. E acolo, deasupra voastră şi nu se va opri să vă aplaude.
E rândul vostru acum, eu m-am hrănit din voi cu voi. Ajunge, e rândul vostru...
31.10.2014, ora 10,39’

Comentarii
multumesc din suflet Lenus, o seara frumoasa, Marius
Frumoase versuri!