Albe versuri scriu poeții siluindu-și muzele,
Le recită cu emfază țuguindu-și buzele –
Vor să compenseze ritmul și măsura șchiopătate,
Ocolite cred, din lene, cu-atâta seninătate!
Scriu metafore de-a valma fără nici o legătură,
Abstracționând talentul ce li-i dat de la natură;
Caută cu dinadinsul modernismul ce-i în vogă
Contestând poemul clasic cu un drept ce și-l arogă.
Știu că este loc sub soare pentru orice creatură,
Iar într-o bibliotecă, pentru orice scriitură,
Dar păcatul este mare să vă irosiți talentul
Prinși de modernismul care vă absoarbe ca torentul!

Comentarii
Mulțumesc frumos, stimată doamnă pentru lectură și apreciere!
Frumoase versuri, îmi plac pentru că spun un mare adevăr.
Știu că este loc sub soare pentru orice creatură,
Iar într-o bibliotecă, pentru orice scriitură,
Dar păcatul este mare să vă irosiți talentul
Prinși de modernismul care vă absoarbe ca torentul!