Albe versuri scriu poeții siluindu-și muzele,
Le recită cu emfază țuguindu-și buzele –
Vor să compenseze ritmul și măsura șchiopătate,
Ocolite cred, din lene, cu-atâta seninătate!
Scriu metafore de-a valma fără nici o legătură,
Abstracționând talentul ce li-i dat de la natură;
Caută cu dinadinsul modernismul ce-i în vogă
Contestând poemul clasic cu un drept ce și-l arogă.
Știu că este loc sub soare pentru orice creatură,
Iar într-o bibliotecă, pentru orice scriitură,
Dar păcatul este mare să vă irosiți talentul
Prinși de modernismul care vă absoarbe ca torentul!
-->
Comentarii
Mulțumesc frumos, stimată doamnă pentru lectură și apreciere!
Frumoase versuri, îmi plac pentru că spun un mare adevăr.
Știu că este loc sub soare pentru orice creatură,
Iar într-o bibliotecă, pentru orice scriitură,
Dar păcatul este mare să vă irosiți talentul
Prinși de modernismul care vă absoarbe ca torentul!