foşnetul cuvintelor
în straie de speranţe
din universul
tăcut al gândului
urcă în spirală
timpul veşniciei
izvorăsc din geana lunii
priviri incandescente
pe umbrele răsfirate
ale gândului
pierdut în îngheţul
amintirilor
hoinăresc în eternitatea clipei
hrănesc gândul tainic
cu neuitarea
din rastelul lacrimilor
acoperite cu pânza visării
cu fire frânte
acopăr trecutul
aleg lumina
subconstient scorojit
de arderile sortirii
ridică ultima baricadă
a oglindirii de sine
eliberează
pulsul respiraţiei
din gândul de mâine
croieşte zboruri efemere
în oceane
de lumină.
-->
Comentarii
Frumoasă alegere, splendide versuri!
Felicitări, Maria!
Minunate versuri!