priponit dorul cu ultimele gânduri
ale minţii. Eu nu mai aveam grai
să-l strig. Îl ţin legat. Poate aşa,
o să-i fie şi lui dor de mine. Să vadă
şi el
cum e să te topeşti de dorul lui şi,
apoi sigur că-i va cădea o lacrimă,
fie şi de sudoarea din el când
voi pleca.
Am încredere în suflet. Va venii
să-l elibereze.
-->
Comentarii