Am renunţat
Autor: Ştefănescu Dumitru-Cristian
Am renunţat să mă privesc
Oglinzi nu mai există
Necontenit eu le zidesc
Mi-ascund privirea tristă.
Încercănat şi obosit
Duc versul meu la buze
Sărutul meu încărunţit
De gânduri prea confuze.
Nu mă opresc şi mă târăsc
Încet, încet, pe coate
Analizez şi rânduiesc
În gândul meu de toate.
Am zile mari şi atunci scriu
Din minte de-ale mele
Şi versul meu e sângeriu
Ca vinul din ulcele.
Şi stihul meu purtat de iele
Se 'nalţă către soare
Un suflet luminat de stele
Uşor precum o boare.
Atunci ajung la apogeu
Şi nimenea nu ştie
Cât de uşor sau cât de greu
Pot scrie o poezie...
Eu sunt mereu,mereu grăbit
Şi nu-mi arde de glumă
Talentul ce mi-e dăruit
O muza şi-l asumă.
Din cărţi citite şi din vers
Creez o lume nouă
Clădind mintal un univers
Ce vi-l arăt şi vouă.
Sunday, February 08, 2015 12:01:03 PM
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 6
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 4
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 5
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 7
-->
Comentarii
Mulțumesc.
In universul poeziei nu avem constrangeri, oglinda e sufletul nostru din care se revarsa cuvinte de iubire si dor. Ne inchidem intre pereti de versuri precum in turnul de fides cei dinaintea noastra... Si nu mai exista oglinzi, caci ne-ar mania necuvantul din noi, durerea ascunsa inspatele cuvintelor, furtuna ce bate la ferestrele inimii. Numai poetul stie atatea cate sunt si de ce musteste fiecare cuvant. Felicitari!