Cind pica roua lacrimii de suflet
Din haina aspra-a linistii nocturne
Atunci sa-mi dai sarutul de poet
Si sa-mi descinti,la sinul meu,incet,
Furtuna-mi pasiunii taciturne !
La cumpana de umbre cu lumina
Peceti de voluptate cad sfios
Atunci sa-mi dai,din tine doar,duios
Sufletul tau,sa-l port ca pe-o cununa,
Si zimbetul tau,lenes,languros !
Cind pica pleoapa-n somnul de uitare
Din ruga trupului prea ostenit
Atunci sa-ti dau sarutul de visare
Pe care-l ard,in mine,cu-ncintare,
Cu patima ce tu-ai trezit....!
-->
Comentarii