AMINTIRI DIN NORD

Când îmi simt tulburându-se apele în adâncuri
Și printre creste de Carpați, suflă vântul neliniști ,
Ce-mi plâng doruri venite de neunde,
Sufletul tresare,ochii-mi caută către... nord!
Privesc orizontul căutând spre înalturi ceva...neștiut.
Simt că un duh ce-mi poartă-n taină de grijă
Stă nevăzut și-mi veghează destinul-din nord.
Uneori, îmi nasc de neunde amintiri stranii;
Văd o prințesă pe o corabie,navigând pe marea
De nord.La vâsle,luntrașii,barbari cu pletele-n vânt,
Îmbrăcați în blănuri de lup, încinși în brâu,cu pumnale,
cu buzdugane și săbii, vâslind printre ghețuri
în marea de Nord, acoperită de cețuri și neguri.
Prințesa pare o războinică mândră, în plete poartă razele
Soarelui nordic, ochii îi oglindesc cerul rece
Al Marelui Nord,în ei arde focul de gheață
Îi curge în vene un vis de iubire netrăit,
Pare încarnarea Brunhildei coborâtă din mit.
Alteori dorul mă cheamă ciudat,să scormonesc
Universul și privirile-mi lăcrimează nostalgic.
-Pentru ce oare privesc, așteptând... ce?
Scormonind ascentrale chemări, tainice ce simt,
Scrutând în adâncu-mi,în valuri de timp,
Prin orizonturi din vremuri, în constelații
Din partea de nord. De acolo îmi nasc visuri,
Cînd destinul mă aruncă-n abisuri și-mi scutură soarta,
Sufletul înalță rugă spre cerul din nord. De acolo,
Îmi renaște speranța,ocrotitorii-mi coboară
Din datini,în vene îmi toarnă focul străbun,
Tărâmul din nord îmi presară din pulberi
De rune,din Steaua Polară, din Urse,
Taine ascunse în spirit de vreme, îmi
Trimite lumină,îmi dezleagă șarade,îmi
Veghează destinul.Cînd somnul mi-e tulbutat
De ascunse dureri, prevestiri și neliniști,
Îmi apare în vis dintre culmi vălurite,din cetini
Turme de cerbi conduse de-un bătrân cu pletele dalbe,
Cu ochi ageri,surâzători,îmi face un semn spre cer
Către nord,amintindu-mi povestea. Îmi alintă durerea
Îmi spulberă teama,cu mângiere-n priviri îmi înseninează visul.
La sfârșitul de drum,când steaua-mi va apune,
Scânteia din suflet poate va pleca iar dusă pe aripi
De soatră în tăriile din miazănoapte din al treilea cer,
Chemată acasă, între spiritele străbunilor coborâți
Demult, din legende, întorși să-și vegheze copiii,
Nevăzuții veghindu-i din răscruce de vremuri, din mituri.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțumesc frumos pentru popas și susținere! Cu aleasă prețuire și respect, Maria.

  • Frumos! Intre spiritele strabunilor coborati, acolo, acasa, nevazutii vegheaza si ne spulbera teama. Felicitari! 

Acest răspuns a fost șters.
-->