Amintirile toamnei nostre

Stelele cerului dispar, sunt toate stinse, 

în sufletul meu trăiesc, sunt iar aprinse,

Privesc cerul toamnei târziu în noapte,

un gând călătorește liniștit mai departe.

 

Altă toamnă cu frunze mă înconjoară, 

este mai frig, nu pot să mai stau afară,

Călătorim printre copacii triști, roșcați,

de culorile toamnei suntem îmbrăcați.

 

Frunzele zboară toate frumos surâzând, 

se ascunde iar altă toamnă într-un gând,

Călătoresc noaptea printre frunzele mele,

când cerul ascunde bine toate stelele.

 

Câteodată vreau ceva să - mi amintesc,

cu alte frunze ruginii vreau să vorbesc,

E aici trandafirul cu toate crengile lăsate,

pe lângă el vântul mai rece acum bate.

 

Pământul este spălat bine de multe ploi, 

călătorim în altă toamnă liniștiți amândoi,

Vântul printre ramurile mai  triste aleargă,

vrea toate frunzele din suflet să le șteargă. 

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
Acum 13 minute
Marian Pricope și Matei Ioaniţiu sunt acum prieteni
Acum 19 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 36 minute
(I) rouă de mir (cybersonet DCLXXXV) prin Cronopedia
Acum 36 minute
Mai Mult…
-->