Cerul a întins o perdea pictată pe alocuri, cu nori albi. Îi scutura
la intervale reglate de vântul şuierat printre trecători sau eu
am alergat prea tare să-mi prind timpul
şi credeam că e vară afară. Nu mai cunosc (ano)timpul sau dorul
de toamna mea
s-a aşezat pe bancă
să-i ţină umbrei de cald cât bătătorul de covoare e ocupat cu praful
adunat în zare de palma streaşină la ochi
şi nici cafeaua nu mai are zaţ. S-a ridicat
în aburii de deasupra şi nu înţelegeam
de ce mă (pre)domină culoarea asta ruginie
şi oasele scârţâie din încheieturi
de braţ,
de umăr
şi febră la picioare
şi cuvinte legate de mână, şirag, trasează
orizontul între mare şi cer, pământul – faleza gândurilor de suflet.
21.08.2015, ora 12,00’

Comentarii
multumesc din suflet Veronica, o seara/noapte binecuvantata, Marius
pământul – faleza gândurilor de suflet. Deosebit!
multumesc din suflet Gabriela, o zi asa cum ti-o doresti, Marius
multumesc din suflet Emilia, o seara binecuvantata, Marius
Semn de admiraţie!