Exilat în sine însuşi,
Un ascet uitat de vreme,
Primenind nemărginirea,
Pe cărări călca alene...
- Barba-ţi lungă-i, barba-i albă,
- Nţelenită de porunci
Şi de neagra-ţi sihăstrie...
Unde moşule te duci?!
Mă priveşte... Îmi măsoară
Chipul cu privirea sa:
- Merg la ceruri, scumpă fiică,
La Iisus, la maica mea...
Drumu-n fapte se măsoară,
În porunci, în post, în trudă,
A trecut o veşnicie de când sunt aici...
: Ascultă!
Mergi în grabă, te închină!
Roagă-te de-a se ierta
Orice neştiută vină!
Multă trudă vei avea!
....................................
Am plecat... Privind la Domnul
M-am întors...
Şi sunt acum
Un ascet călcând alene
Pe-al nemărginirii drum.
Plâng... O nenăscută lume
Stă ascunsă-n fiecare!
Toţi purtăm străin, o cruce
Şi greşala noastră doare.
Treci spre lumi transcendentale
Trecătorule grăbit!
Nu te adânci-n nămolul
Nemilosului sfârşit!
-->
Comentarii