Tăcerea şopteşte lumina printre îngeri.
Mă plec în genunchi să privesc albastrul.
Mâinile-mi sunt împreunate într-o rugă
de galben (cu)prinsă şi sufletul zboară
şi râde, zâmbeşte cu inima din punctul
acela roşu. Ascult şi tac şi tac şi mă rog.
05.10.2014, ora 14, 24’

Comentarii