Te-am căutat prin risipire să te-adun
din infinituri şi din colb de stele,
din fiecare Evă să te recompun
imagine din visurile mele.
Şi preschimbată-n pasăre după vreo stea
ca fata de-mpărat ascunsă după lună,
aş vrea să te cobor cu mâna mea
încet, încet, ţinându-te de mână.
Să te ascund în suflet pustiit şi gol,
să bem ca în poveşti din apa vie,
iar dacă-ţi va fi dor de nor, de stol,
portiţa e deschisă de la colivie.
Comentarii
Mulţumesc, Dan! Eşti generos!
Apropo, felicitări pentru premiu, - Concurs literar Chronos!
Minunat poem, felicitări maestre...
Iată cum arată „demonul-angelic" - ca să folosesc oximoronul!
Mulţumesc, Ioan Muntean!
„Minunat!" - un cuvânt ce substituie un larg comentariu!
Reverenţă, Veronica Carjeu!
Să te ascund în suflet pustiit şi gol,
să bem ca în poveşti din apa vie,
iar dacă-ţi va fi dor de nor, de stol,
portiţa e deschisă de la colivie.
Minunat!
Cum să nu-ţi îndrăgeşti cititorii?!
Mulţumesc, Claudia!
Semn de placuta lectura.
chindea maria - gerra orivera, Valeria Merca, comentariile voastre mă onorează.
Reverenţă!