Balcoanele

Te-am zărit într-un balcon nesfârşit

cuprindeai în palmă lumea care alerga
pe faţa ireală vestejită puteam citi versurile

visurile şi gândurile
te uitai dar nu vedeai nimic.
ochi imobili o mâna flexată o bosă
părăsită de toţi

eşti singură, sunt singur
suntem trişti, disperaţi
două păpuşele defecte
una de bătrâneţe şi alta de tinereţe
în fiecare dintre noi.

 

Stănescu Aurel Avram

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->