Te-am zărit într-un balcon nesfârşit
cuprindeai în palmă lumea care alerga
pe faţa ireală vestejită puteam citi versurile
visurile şi gândurile
te uitai dar nu vedeai nimic.
ochi imobili o mâna flexată o bosă
părăsită de toţi
eşti singură, sunt singur
suntem trişti, disperaţi
două păpuşele defecte
una de bătrâneţe şi alta de tinereţe
în fiecare dintre noi.
Stănescu Aurel Avram
Comentarii
Frumoase versuri , felicitări !