Era ca un balon, luna. Ţopăiam să o ating. Părea
că se mişcă când îmi aruncam braţele. Luminile
din ochi dădeau speranţa că o pot atinge. Partener
era cerul. Ne-o pasam de la unul la celălalt, ca la volei.
Aveam şi spectatori - stelele. Fantasmele gândurilor
din vise, erau realitatea mea de zi cu zi. Antrenamentul.
21.10.2014, ora 19,50’

Comentarii
multumesc mult Gabriela, o zi minunata, Marius