Bezmetice păsări

Bezmetice păsări 
(GV)

Bezmetice păsări ne zboară-n lumină, 
meleaguri iubito, au inima 
frântă, 
e toamna în noi, e atâta rugină, 
se rup rugăciuni, 
la maluri ce cânta. 

Pădurile toate sunt acuma năluci, 
în ele cărări se afundă 
cărunte, 
se roagă în răni, la mese butuci, 
când plouă cu lacrimi, 
ne plouă un munte. 

Ne plouă în taină o lume în post, 
ne plouă iubito, 
ne plouă pădurea, 
în cetini iubirea îşi face adăpost, 
rămasă în ghinzi, ne rostim 
rugăciunea. 

Ne rugăm sub o taină, 
ne spunem arsura, 
dureri de pământ, iubito se închină, 
ne seacă în râpe, depărtarea 
şi ura, 
izvorăsc din izvoare, 
doar râuri lumină. 

Pădurile toate, au pomii năluci, 
în cercuri cu anii se urcă şi sfinţii, 
ne rugăm în adâncuri, în răni de buctuci, 
la mese tăcute şi-n prag 
cu părinţii.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->