Călăream printre stele

Cu mintea hai-hui călăream printre stele

Cal focos ce mânca limbi de foc şi smicele.

El avea aripi mari ce-aduceau pe pământ

Vânt turbat, tunet, ploi, zările-ntunecând.

.

Auzeam, ca prin vis, cum plângea câte-o stea...

Căutam sus pe cer care este a mea.

M-am pierdut! Suspinam! Luna sta şi privea

Şi îşi puse în gând fericire să-mi dea.

.

A trimis mesager un luceafăr pe cer

Să mă scoată din vis şi din ziua de ieri

Cu sclipiri ca de jar zările luminând

Mi-a adus bucurii şi în suflet...şi-n gând. 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Draga Mihail Toma, multumesc pentru trecere.

  • Draga Lenus, multumesc pentru aprecierea facuta.

  • Frumos poem...Felicitări!

  • Draga Aurora Luchian, multumesc pentru popasul facut si pentru apreciere.

  • Un text fremătător şi plăcut.

    Felicitări!

    1939465064?profile=original

    Cu bucuria lecturii,

    Aurora

Acest răspuns a fost șters.
Pop Dorina a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean ramura care nu se frânge (cybersonet DXCIX)
Acum 5 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Finicul care opreşte căutarea
Acum 15 ore
Finicul care opreşte căutarea prin Cronopedia
Acum 15 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Finicul care opreşte căutarea
Acum 15 ore
Mai Mult…
-->