fără bilet în trenul vieţii. N-am ştiut
că-mi trebuie. Gândeam că l-am plătit
când..., dar, din haltă-n haltă,
se tot urca câteun controlor. Lua
din mine şi avansam
vagon după vagon
până am ajuns
la locomotivă
şi
conductorul m-a luat la întrebări. Nu
mai aveam nimic la mine. M-a aruncat
din mers,
pe şine.
Eram
întreg pe dinafară. Speram
să ajung în gara mea, să-mi plătesc biletul
cu mine.
-->
Comentarii