Motto: „Am sărutat această lume
cu ochii şi cu mâinile.”
(Rabindranath Tagore)
Am ajuns atât de departe
pământul e mingea cu care
îmi joc copilăria
de peste tot izbucneşte lumina
mă nasc din fascinţie
celulă cu celulă
VIAŢA E VEŞNICĂ
e ca şi când
basmele ar curge unele după altele
într-un şir infinit de bucurii
întind mâinile
mângâi pereţii, tablourile
ce-mi vorbesc într-o limbă
pe care o cunosc dintotdeauna
din nenumăratele lumi
pe care le-am căutat şi iubit
TIMPUL ARE CULOAREA MĂRII
pescăruşii ţipă ca şi când
lumea acum s-ar naşte
fericirea are atâtea nume şi culori
da, există în mine culori neinventate încă
voi supravieţui lumii
purtând toate poveştile ei
toate poemele şi iubirile mele
viaţa de-acum începe
trubadurii îmi aştern cântecele la picioare
lângă fereastra mea
pescăruşii vin de departe
purtând doruri imaginate
strigătele cuceritorilor din alte vremuri
miroase a istorie, a sânge
a pasiune şi-a vis adus de departe
DUMNEZEUL meu îmi pregăteşte ceva
un cufăr cu miros greu, oriental
din care amorul să irumpă
dezlegat din lanţul ruginit al realităţii
a început Ezanul
vocile mă dor
aş îngenunchia la capătul amiezei
mi-aş sprijini fruntea de covorul vechi
dar picioarele mele au devenit deja aripi
iar fruntea mea se sprijină de cer
de timpul magic cu aură de semilună
PE UMERII GOI
VĂLUL ALB, DE MĂTASE
ÎNFLOREŞTE ÎN VERSURI DE LEANDRU
viaţa de-acum începe...
22.06.2007

Comentarii