Când simt

Când simt



Când simt că ceva se frământă în mine
sub clipa de timp zămislită-n păcat
la marginea zilei adunată-n suspine
stă cuvântul de bine,cât îl știu,cât îl fac.
Te rostesc în iubire,când îmi scriu eu amurgul
pe valuri de vise ce marea le poartă,
când gândul mă frânge, ce jar îmi e rugul
ce-albastru e-adâncul, pe cerul meu soartă.
Când simt că o iau de la capăt pe-un drum
spre vârfuri cu aripi, spre dorințe ce curg
o pasăre a vieții, renăscută din scrum
îmi dăruie clipa, răstignită pe rug.
Atunci mă-mbrac în straie-absolute
ca sufletul meu să mai scrie povești
să te mângâi cu vise,cu ploi necazute
pe ramuri de dor,unde știu, că mai ești.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->