Tu izvor eşti între pietrele norocului
unde se privesc florile-n oglindă,
setea grăbeşte să vină
căprioare de aramă
cu ochi de chihlimbar
şi boturi moi.
Au rămas la marginea pădurilor
respirând aroma fragilor coapte,
în priviri cu teamă
mereu pregătite de salt.
În apa limpede, apa băută
plutitoare şi rece,
prin orizontul cu porţi transparente
se văd marile piscuri
care împung cerul.
Când rătăcitoare primejdii apasă
umbra se sperie,
frumuseţea şi gingăşia devin o pradă
pentru flămânzii de plumb.
-->
Comentarii
Mulţumesc Lenuş, pentru apreciere!
Frumoase versuri!