Cu fruntea în mână mă gândesc la tine,
privesc cerul după a frunzelor cortine,
Când seara pleacă norii se destramă,
stelele nopții mereu le aud, mă cheamă.
Vântul acum scutură tare ramurile tăcerii,
aleargă la geamuri iar petalele primăverii,
Pe masă o ramură cu multe frunze înverzite,
printre multe amintiri dragi din clipele plecate.
Tăcerile se adună toate prin multe unghere,
petalele aleargă vesele printre ramuri libere,
Licariri de raze rătăcesc mereu prin noapte,
gândurile în suflet un drum lung străbate.
La marginea unei nopți deseori m-am oprit,
în visele mele am mai multe de povestit,
Culeg surâsul lunii frumos de la un mic geam,
printre stelele cerului amândoi adesea visam.
În grădină doarme liniștită o colorată floare,
adun în gânduri o amintire mai surâzătoare,
Alerg câteodată prin a gândurilor mare ceață,
mă lovesc deseori crengile din a mea viață.
Acum gândurile toate vor departe să plece,
ascult liniștită ale nopții frumoase cântece,
Pe strada mea multe felinare sunt aprinse
în suflet multe gânduri sunt mai bine scrise.
Comentarii
Gânduri mici cât o clipire,
Însă pline de iubire.