Dimineața beau la masa mea
Licoarea din ceașca de cafea
Uneori amară, alteori mai dulce
Și astfel viața ca o apă curge.
Tot așa in fiecare dimineață
Cu cafeluța dragă în față
Gândesc și meditez cuminte
Pe țărmul viselor împlinite.
Uneori servesc și două cafele
Și văd pe geamul ferestrei mele
Cerul scăldat de mii de stele
Și-atunci, în nopți neadormite
În minte se-nvălmășesc mii de cuvinte.
Deschid cu gândul cutia amintirii
Și rascolesc cu drag prin filele iubirii.
Prin fața ochilor trec acele vremuri
Ce-mi amintesc c-am pierdut multe trenuri.......
-->
Comentarii
Multumesc Ana Munteanu Draghici! Imi face placere sa sorbim impreuna aceasta licoare.....Nu se stie, poate cândva si real.....
Frumos taifas /La o cafea /Se naste poezia ta!/Si respiram aroma nostalgiei /Sorbind si noi licoarea fanteziei ...
Agafia Dragan,aprecierea ta mă onorează, mersi mult!
Gabriela Mimi Boroianu multumesc de popas in pagina mea! O săptămâna cu multe bucurii!
D-le Ion Stelian, cafeaua oferita a fost pe gustul meu
Mii de mulțumiri!
Multumesc, Lenuș! Cafeaua de la tine a fost delicioasă!
Multa frumusete si nostalgie in poemul tau!
Frumos, o saptamana binecuvatntata!
-
1
-
2
de 2 Următor →