Trăim într-un ungher la marginea lumii,
pe aici nu mai trece nimeni
şi nu se ştie de noi.
Ne întâlnim aproape-n fiecare zi;
ne cunoaştem apucăturile şi metehnele,
niciunul nu se dă mare,
suntem într-un cerc imaginar
din care razele nu pleacă
ci vin mereu jucăuşe
şi binefăcătoare.
Suntem puţini şi învăţăm,
să spargem orizontul îngust.
Departele ni se pare atractiv,
câţiva dintre ai noştri
au scăpat din strânsoare
şi ne trimit veşti.
Chiar şi venirea ta
e un semn că putem fi
liberi să zâmbim
la o scânteie de gând sub stele.
-->
Comentarii