Scutură-ți,
ninge-ți petalele
dorului
peste gândul meu!
... eu
piatra mi-o voi pune căpătâi
complice
pâlniei urechii
de a mă umple cu
sunetul pașilor așteptați
în ...
marea de smarald.
Atâta verde,
din ridicarea arcului sprâncenei,
a ochiului mărit,
mă-nvăluie
- veșmânt trupului
și hrană sufletului
lipsit de sevă.
Mi-agăț privirea de
liniștea tăcerii ...
secundele prind viață
din
seninul notei flautului
și-a florii albe de cireș.
... trupu-mi
răspuns de harfă
fi-va
între puncte de suspans ...
7 mai 2016
Mara Emerraldi
-->
Comentarii
Minunat! Felicitari!
Frumoase versuri!