Copilăria nu se culcă niciodată
adorme pe caldarâm
cu gândul la ziua de mâine.
Anotimpurile au aceeaşi faţă
scăldată-n bucurie.
În ochi purtam minuni
care se întâmplau a doua zi,
jocuri cu alţi copii
şi nicio durere.
Doar zâmbetul nevinovat
pe care numai florile îl au
şi uneori bunica povestind
până adormea,
eu o priveam ca pe o sfântă
tresărind.

Comentarii
Frumos! Aprecieri.