sunt cel
ce nu sunt
dar doresc să fiu
împletind
dantela abstractă
cu croșeta
imaginației mele...
în fiecare zi observ
cum
ghemul de ață
se micșorează
slăbit de neputința
de a sta "treaz"
pe noi lungimi de undă...
și totuși lucrarea
trebuie să fie terminată
chiar dacă
insistența mea
și-a pierdut controlul
într-un "accident"
neprevăzut...
sunt cel
ce nu sunt
dar doresc să fiu
construind vise
cu croșeta rațiunii
atât cât să nu rup
firul final
al concentrării...
dantela își decodifică
menirea
cârligul croșetei
insămânțând
minuscule spații
ce dansează
în ochi de lumină...
Vladimir Nichita / Australia.
27/05/2019

Comentarii
Mulțumesc pentru apreciere, Nicoleta Mija !

Mulțumesc pentru apreciere, Plătică Petru !

Mulțumesc pentru apreciere, Mihai Ștefan Arsene !

Mulțumesc pentru apreciere, Pop Dorina !

Mulțumesc pentru apreciere, Maria Giurgiu !

MARIA GIURGIU

aveți mare dreptate doamnă
neprevăzutul are-un rol „ales”
încurcă lucrurile câteodată
și face viața de neînțeles.. .
Frumos și complicat, atunci când survin ,,accidente" și firul se încurcă în neprevăzut!