Ţi-am urmărit fiecare gest şi paşii măsuraţi
în ziua de patimi nuntită
cu aşteptarea topită-n cuvinte.
Am învins orice pornire spre ţărmuri fără nume
prin întunericul din memoria singurătăţii
unde într-o lacrimă scapără luceafărul
din sângele rece al înălţimilor tulburi.
Din adâncul ochilor irumpe lumina,
se nasc făuritorii de imagini în oglinzi,
prin mine cel pătruns de uitare
sufletul urcă pe scări de frânghii
prinse de furcile pământului.
Mie cel fără de sunete închise-n casă
prin puterea celui care o dă, mi se cuvine
în alţii să-mi port destinul cuvenit
ca o clepsidră mereu acelaşi nisip.
Clipele par lungi sau scurte
dar niciodată rupte din curgerea
care îngăduie finitului includerea în infinit.
în ziua de patimi nuntită
cu aşteptarea topită-n cuvinte.
Am învins orice pornire spre ţărmuri fără nume
prin întunericul din memoria singurătăţii
unde într-o lacrimă scapără luceafărul
din sângele rece al înălţimilor tulburi.
Din adâncul ochilor irumpe lumina,
se nasc făuritorii de imagini în oglinzi,
prin mine cel pătruns de uitare
sufletul urcă pe scări de frânghii
prinse de furcile pământului.
Mie cel fără de sunete închise-n casă
prin puterea celui care o dă, mi se cuvine
în alţii să-mi port destinul cuvenit
ca o clepsidră mereu acelaşi nisip.
Clipele par lungi sau scurte
dar niciodată rupte din curgerea
care îngăduie finitului includerea în infinit.
-->
Comentarii