Cu sau fără cuvinte

Prin despărțiri perene, mai spunem un „Hello”,

Ne-mpleticim silabe-n jargoane sau argou,

Și tulburați de limba vibrând necunoscut,

Ne chinuim ca lupii cu mieii la păscut.

 

Ne mai lovesc cuvinte, tăișul lor e dur,

Chiar „te iubesc”, azi sună sentențios, obscur,

S-articulăm noi fraze ne pare-obositor,

Deci hibernăm și vara-n fidelul monitor,

 

Căci tastele ne poartă prin zările de vis.

E gratis și transportul în falsul paradis,

Iar vorbele ne-ngheață pe buze, așteptând,

Comunicăm prin like-uri în Facebook, mai curând.

 

Ca mâine, vom ajunge prin semne să vorbim,

Fărâmele de slove să nu mai risipim,

Sau poate, telepatic, ne-om spune – n-ar fi rău! –

Tot ce-am tăiat, pragmatici, cu-al lenei fierăstrău.

 

Eu nu credeam vreodată cuvinte să urăsc,

Nici propriile gânduri, naivă, să-mi pârăsc,

Dar singurul „Adio“ ce mi-aș dori s-aud,

E cel din partea morții, sub rânjetul ei crud…

 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->