Noaptea mea nu e noapte din întunericul tău,
e mai mult un gol găsit în impas
pentru o inimă care aşteaptă
ca o primăvară sosirea păsărilor
despletită din obişnuinţă la soare.
O bucurie de înălţime urcă prin vămile cerului.
Eu sunt gândul întrupat în visul femeii,
am aura unui destin care se caută la dinţi,
limba unei catedrale care se zideşte
după o lungă aşteptare-n genunchi.
Moartea s-a deghizat în fată mare
cu zestre, bolnavă de hiv,
plecată la coasă
într-o lume plină de bălării.

Comentarii
Un an nou plin de bucurii!
La mulți ani!