Dăruire
Ne dăruim prin frunze şi ploii şi furtunii,
sau nopţii ce se cerne în cioburi de oglinzi,
să ne rămână seva, trudind în dor tulpinii,
în străluciri de ochi, ce se închid timizi.
Ne dăruim pe dealuri, ce vin aproape, calcă,
doar dorului nebun al mâinilor cu nouri,
sfintind un timp, iubito, la plângerea de salcă,
sub cerul care plouă, în noi atâtea goluri.
Ne dăruim şi punţii şi somnului liman
şi marilor clătind ferestre-n depărtare,
neisprăvind pedeapsa, rămasă ca alean,
pereţilor ce închid, o umbră cu zvoare.
Dar eu mă dăruiesc, doar soarelui scânteie
şi gândului pe care îl am mereu cu tine,
ca dorul meu să fii, în dorul meu femeie,
în veacurile gări cu un tren ce nu mai vine.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii