De aș putea...

De aș putea...


De aș putea din roua ce-o zidești
mi-aș face aripi,pe trupul meu
cu lacrimi de dor,
pe care le-aș lipi cu sărutul tău
pentru un zbor înspre clipe
care s-au irosit,
în nopți fără tine...
brume.

Aș zbura cu tine,frunze,
pădure sau mare,
ca să răsar din spini flori,
spre o zare unde ne-am iubit
cândva,între secunde.

Acolo, mă voi naște din nou
să te chem, să te caut,
să te găsesc, să te iubesc,
în verdele ce o să răsară,
înlănțuind doar vina,
că atunci când vremuri
șiroiesc răcoare
tu să picuri suflet cald
în mine.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Superbă! Cu rimă sau fără versul tău picură in suflet ! E atât de frumoasă iubirea pe care o scrii , e aproape palpabilă atât de intensă! Felicitări1
  • Frumoase versuri!

Acest răspuns a fost șters.
Mai Mult…
-->