De-ar fi să mor

De-ar fi să mor, aş vrea să fie-n primăvară
Când liliacul înflorit e pe trecut
Şi când rotundul soarelui dă-n copt, a vară
Iar nopţile se-mbată aşa ...cu-n farmec mut.

Când iarba are-o moliciune-a talpă goală
Iar zorii zilei îmbracă lacu-n ceaţă
Doar ca să-i ude a dimineţii poală
Făcând floarea să lege , rodind viaţă.

Când ploaia se alintă şi grâu'-l mângâie
Şi-l ameţeşte-n sărutări , cu picături
Şi când mândra Lună cu faţa-i durdulie,
Îi mână pe flăcăi în sat să fure guri.

Ş-aş vrea să fie-n seara, cànd ziua e pe ducă,
Eu să-nchid ochii şi să ma pierd nălucă...

de Gabriela Mimi Boroianu 
01.09.2014

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Multumesc mult , Agafia!
  • Lecturat cu mult drag. Foarte frumoasa poezie!

  • Mulţumesc din suflet , Veronica ! De aceea şi eu negociam să rămân "nălucă"...
  • Era doar o propunere...încercam să negociez , termeni , condiţii.. Mulţumesc mult, Viorel!
  • Mulţumesc mult , Lenuş!
  • Asemenea peisaj descris de tine ne indeamna la viata, ne arata cat de frumoasa este! Felicitari pentru versuri minunate!

  • Da ce-ar fi să mai amâni? Că ne mai trebuiești! Frumos...

  • Superbe versuri...Felicitări!

  • Mulţumesc din suflet , Gabriela!
  • Ş-aş vrea să fie-n seara, cànd ziua e pe ducă,
    Eu să-nchid ochii şi să ma pierd nălucă...REVERENTA!

Acest răspuns a fost șters.
Mai Mult…
-->