Privesc pe fereastră mai gânditoare,
Albastrul cerului este de iarnă șters,
Clipele vieții mele strânse într-un vers,
Gradina toată lipsită de orice culoare.
In haina mare de argint vântul înfășurat,
Umbrele nopții peste toate iar se întind,
La geamuri deseori vântul ceva șoptind,
În suflet multe ierni plecate am căutat.
Multe ierni în suflet bine s-au așternut,
Călătoresc iar prin pulberi de amintiri,
Adun in suflet ale vieții dragi povestiri,
Multe cuvinte și clipe in gând am avut.
Cad stelele nopții ca fulgii de zăpadă,
Vreau sa fiu o clipă un copil mai curios,
Să mă rog și sa am un suflet frumos,
Gradina mea dragă a iernii mare pradă.
Hoinăresc printre gânduri și zâmbesc,
O rază mică a Lunii in intunericul uitării,
Copilul mai visător nu uită culoarea florii,
Gânditoare pe fereastra inflorită privesc.
1.01.2023
-->
Comentarii