Mă-ntorc la nenăscutul altui veac,
un imperfect smuls dintre-ntâmplări
ce-o să se-nscrie pe curba lui solară
cu faţa confecţionată de la capăt.
Din somnul lung n-o să se nască nimic
decât masca unor vechi blesteme,
un fel de dispreţ al începutului nîmplinit
pus pe coaja vopsită a obiectelor.
Din cuvintele nerostite cu gura plină
o limbă se va naşte pe la colţuri,
un fel de braţe care construiesc puntea
peste şoseaua morţii de tristeţe
înflorită ca un cearcăn sub ochiul lunii
sub care se înneacă-n ape prezentul.

Comentarii
o idee fermecatoare, suspans, condensarea ideii