Decembrie...
E-o lună de povești, cea mai iubită lună
Și timpu-i este tânăr pentru poveri de ani,
E luna ce prin viscol, ea suflete alină
Cu bucurii făcute, fără a fi sărmani.
De când pășim în lume aflăm că găzduiește
Pe doi Moși de legendă ce sunt nemuritori,
Ei zboară printre nori și-nfruntă vitejește
Troienele de piedici din vifor și ninsori!
Și-aduc pe cât se poate în dar la fiecare
Un strop de fericire și-o clipă de alint...
Nu pot să dea mai mult decât ni-e scris sub soare,
Iar prețul lor l-ascundem sub tâmplele de-argint!
De câte ori se cern steluțe de zăpadă
Și-n calendarul vieții o toamnă s-a sfârșit,
Tristeți s-adună-n suflet... dar nu vrem să se vadă
Căci vine cu mult drag, decembrie iubit!
Lili Șipoteanu
-->
Comentarii
Vă mulțumesc pentru lectură și apreciere, d-na Maria Giurgiu!
Vă mulțumesc pentru popas și apreciere, d-na Victoria Preotescu!
Am lecturat cu placere!Frumoase versuri de omagiu pentru luna bucuriilor!
CU BUCURIA REINTANIRII CU POEZIA DVS. REVERENTA CU DRAG.. MINUNATE VERSURI !
UN DECEMBRIE MINUNAT.. ,SARBATORI FERICITE !
Multumesc pentru lectură și apreciere, Lenuș!
Multumesc, Mimi, pentru popas, lectură și apreciere!
Felicitări!