Totul a început cândva, cu cineva,
Ca într-o joacă fără reguli, de adulți.
El asculta zâmbind, ea îi spunea ceva
Și pacea sufletească i-a unit... desculți.
Trecut-au ani, dar tot conjugă-mpreună
Verbul iubirii, smuls din realitate.
Dragostea lor curată n-o să apună
Și nici nu va cantona printre citate.
Împărtășesc iubirea ca un pieton
Ce caută izvorul binelui în ea,
Magica-i sevă, nu-i ascunsă-ntr-un pluton,
Își are rădăcina în prima bezea.
Bezele, și sărutări, și îmbrățișări
Dezordonate clădesc un întreg sistem,
În care nu se-acceptă deloc trișări,
Doar șoapta dulce a prezentului: „suntem”.

Comentarii
A început cândva
A noastră joacă de adulți.
Cronopedia ne-a unit pe amândoi -
Putem să spunem într-un fel desculți
Caci între noi sunt kilometri mulți...
Glumim și ne iubim în felul nostru
Și nu ne bosumflăm nicicând -
Suntem prieteni, ne cunoaștem rostul
comunicând poetic... prin rimă de cuvânt...
DORINEL !
Frumoase versuri!
Mulțumesc tuturor pentru popas și apreciere.