Și plecați, și vă duceți, vă pierdeți. Vă cred!
Alterați înainte de-a ști că vă pierd,
Omonimi în destinul pierdut în aval,
Dar mai mult prigoniți de un gol imoral.
Voi erați consternați în cetatea obscură,
Permițând să vă pună un lacăt pe gură,
Intrigați că se toarnă pe case noroi,
Vinovați de blestemul ce-atârnă de voi!
V-ați corupt mai profund, mai rapid și mai cinic,
Mai acerb decât cere un rege partinic
Și, izbiți de aceiași pereți invizibili,
Vă deplângeți menirea de mici amovibili!?
Dar cetăți nu rezistă-n chatarsis de gumă,
Obstinate-n folclor cu-aparență de glumă,
Tolerând invective ca sclavii de ieri.
Sau voi sunteți doar sclavii ce cred în păreri?
Nu cumva reproduceți tertipuri sterile
Din memoria unor benefice zile
Și vă-ntoarceți la cuibul clădit în război
Ca s-aveți un motiv de-a vă pune cu noi?
Căci terenu-i al vostru! De vreți, va rămâne
O pârloagă apusă a lumii române!
Dar voi nu veți rămâne, dughene, decât
Cetățeni vitregiți de morminte și-atât!
-->
Comentarii
Domnule Caracas Mircea Florin, mulțumesc pentru sugestie.
Excelenta polemica.
Daca nu erau Pai-urile era perfect.