Ziua prinde muguri fragili
de pulpa nopţii într-o acoladă,
mască palidă, luna
istovită de nesomn,
adună visul,
aprinde păsările focului.
Setea de tine se varsă,
în trupul moleşit de blandă ispită,
şoapte, arabescuri vibrante
ard umbrele somnului
îmbujorate de freamătul chemărilor.
Încerc să mă costruiesc într-o alegorie
și-ţi caut conturul pe cumpăna
de un alb dureros al zilei,
să mă aleg din tine.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Privesc viscolul care pe stradă iar vine, Iarna a acoperit bine iar străzile toate,În casă lângă foc îmi este acum bine, Vântul în curte fulgii incepe să caute,Întotdeauna de vântul iernii am teamă, Pe la geamuri vântul viclean bine trece, Un fulg…
Citeste mai mult…Văzduhul înghețat este în așteptare,M-am săturat de atâta rece nemișcare, Iarna este peste noi acum îar stăpână, Pe Cer norii întunecați repede se adună. Stau lângă foc intr-o noapte de iarnă Primesc iar Cerul dar apare Luna plină,Și în clipele…
Citeste mai mult…M-am trezit dimineța într-o zi senină,Dar de pe Cer multă zăpadă o să vină,Cu pași mici fulgii de zăpadă pe stradă,Vor iarna în sanie cu sacul să o vadă. Este iar o zi senină cu foarte mult ger,Apar mulți fulgi de zăpadă acum pe Cer Vântul mângâie…
Citeste mai mult…Price poveste începe cu a fost o dată Cu un fir de mătase a fost iar brodată În seara asta ninge in curtea frumos Aș vreau să fiu iarna un mic eschimos. Baba Dochia își mai pune și un cojoc, Este frig dar mai arunc lemne in foc,Bezmetic vântul…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Frumos!
Minunate versuri!
Multumesc!
Sufletul e prins intre culorile calde ale tabloului.