Dimineaţă obscură

Dimineaţă sticloasă

cu soare-nghiţit de norii de zgură,

cu fulgi de zăpadă răzvrătiţi în copaci,

şi cafea risipită-n tenebre zglobii.

 

O nălucă-femeie

cu frunte verde, cu aripa frântă

şi lavă-mpietrită în sănge

rătăceşte  pe strada pustie,

se lipeşte de ziduri

şi  cade în straturi

de flori violet

în faţa ferestrei tale  

obscure.

 

Pe ţărmul  dimineţii

azi nu intrăm în doi.

Izvor de lacrimi, Styxul,

nici Charon nu-l mai trece-

Infernul e în noi

1979336531?profile=RESIZE_1024x1024

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->