Acele trupuri moarte, nu sunt moarte,
stau latente în spatele vieţii
de unde învierea le-nfăşoară într-un arc
şi sar de unde sunt în afară.
Este o aşteptare îndelungă a recreaţiei
care confirmă
minunea trezită din somn.
Într-o vreme când timpul se comprimă
ori poate se dilată dincolo de margini,
moartea e ucisă
de propriile ei determinări
şi viaţa devine nesfârşită
prin recompunerea materiei vii
în evoluţie
din ceva în altceva.
-->
Comentarii