DIN JARUL CENUȘII RENAȘTE(sonet)

 

Prin noapte trec tremurătoare stele

Ce luminează diafan zenitul

Să-mi pară mai aproape infinitul,

Ca eu să pot urca ușor la ele.

 

De-aș ști că va veni cândva sfârșitul

Din lume să dispară toate cele,

Aș pune păsări albe-n rămurele

Ca să vestească grabnic răsăritul.

 

Din al cenușii jar mai pot renaște

Scântei pe care singur Demiurgul

Le poate dezlega ori recunoaște.

 

Din pustiiri El va culege moaște

Însuflețite-n viață cu divinul,

Iar tot ce mișcă luptă cu destinul.

Ioan Friciu

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->