Doar un surâs...

Doar un surâs... 

Doar un surâs 
spre cineva ascuns în tine 
şi spre tăcerea urcată treptat în noi, 
spre acel copil pe care 
îl port peste tot, 
spre uimirea sângelui tău, 
un surâs pentru ochii plânşi 
şi zâmbetul de nuanţele cerului, 
un surâs către marea regăsire, 
un surâs spre o prăjitură pudrată 
pe care nu o vom mai mânca 
şi pentru iubirea ce-mi venea din priviri, 
întrebându-te dacă ne vom regăsi, 
când, de ce despărţiţi? 

Mă priveai bucuros că eram fericită, 
că iubeam, râdeam, dansam şi cântam, 
şi totuşi erai trist pentru că 
acea prăjitură 
nu o vom mai savura vreodată, 
şi-atunci ţi-ai zis: 
- E o minune de fată! 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->