dor…
garoafe albe,
aur fermecat,
descânt arzând
ca nişte foc,
dintru-nceput
făr’ de noroc;
un simplu joc
de nuferi albi,
candele reci
pe vechi poteci,
zări după zări,
vămi după vămi,
te-am aşteptat,
grădini sub mări
de stânjenei
eu ţi-aş fi dat.
mireasa mea
de peruzea,
dalb trup odor
ce urcă-n zbor,
foc sfânt,
de dragoste şi dor
m-arunci în iad,
în mii de unde,
sub fruzele de tei
cărunte
şi în răcoarea
lunii mai
aş vrea ca să plecăm
în rai…
luni, 6 iulie 2015

Comentarii
Mulţumiri d-le Ioan Muntean.
Recitit cu placere. Pretuire.