DOR DE ZBOR
Sub tălpi un bob de lacrimă se scurge
Și se prelinge-n adâncimi de gând
Ca firul ierbii să crească fremătând
Să-mpodobească viața care curge.
Umblă prin ani un dor de zbor flămând
Când aripa de lut începe a se frânge
Că cel ce-a fost înaripat cu gând
Nu a zburat deasupra norilor nicicând.
Se-nalță iarba în lumină adiind
Și lutul prinde viață viețuind
’Nălțându-se-n lumina din amurg
Ce se desface-n evantaie larg
Spre a-l purta ușor spre Demiurg
Să-și odihnească aripa la el pe prag.
Cornelia Mazilu
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Lenuș, Agafia, vă mulțumesc pentru popas, suflete dragi!
Vâ mulțumesc tuturor, dragii mei!
Umblă prin ani un dor de zbor flămând
Când aripa de lut începe a se frânge" Frumoasa poezie!
Minunate versuri!