Din aer aspir cu nesaţ dorul (cu)prins
între începutul şi sfârşitul din mine,
să fie unul şi acelaşi, un tot în primăvara
din toamna mea în care mi-am lăsat
cântul pescăruşilor albaştri să zboare
în (ne)cuprinsul tău. Orizontul din privire.
13.09.2014, ora 13,18’

Comentarii
te imbratisez Amalia, multumesc, o seara asa cum ti-o doresti, Marius
Cântul pescăruşilor albaştri înalță zborul din privire, când ființa poetului freamătă de dor.
multumesc din suflet tuturor, o noapte binecuvantata, Marius
Frumoase versuri!